Home Proiecte Drept Umanitar International

Drept Umanitar International

Email Imprimare PDF

In urma ratificarii Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si a Protocoalelor Aditionale din anul 1977, statul roman si-a asumat obligatia de a face cunoscute prevederile acestor documente internationale care alcatuiesc Dreptul International Umanitar si care consacra drepturile militarilor raniti, prizonierilor si populatiei civile pe timp de conflict armat.

Dreptul international umanitar alcatuieste o parte importanta a dreptului international public si cuprinde acele reguli care, in timp de conflict armat, sunt destinate sa protejeze persoanele care nu iau sau nu mai iau parte la ostilitati si sa limiteze mijloacele si metodele de razboi folosite.

Mai exact, ceea ce CICR intelege prin drept international umanitar aplicabil in conflictele armate este ansamblul de reguli internationale, izvorate din tratate sau cutuma, care sunt special destinate rezolvarii problemelor de natura umanitara rezultate direct dintr-un conflict armat, fie de natura internationala, fie de natura neinternationala; din ratiuni umanitare, aceste reguli restrang dreptul partilor la conflict de a utiliza mijloace si metode de razboi la libera lor alegere si protejeaza persoanele si bunurile afectate sau care ar putea fi afectate de conflict.

Dreptul international umanitar (DIU) – cunoscut si sub denumirea de drept al conflictelor armate sau drept al razboiului – are doua ramuri separate:

• Dreptul de la Geneva sau dreptul umanitar propriu-zis, care este destinat sa protejeze personalul militar care nu ia sau nu mai ia parte la lupte si persoanele care nu sunt implicate in mod activ in ostilitati, mai ales civilii;

• Dreptul de la Haga sau dreptul razboiului, care stabileste care sunt drepturile si obligatiile beligerantilor in desfasurarea operatiunilor militare si impune limite pentru mijloacele de ranire a inamicului.

Cu toate acestea, aceste ramuri ale DIU nu sunt complet separate, deoarece efectul unora dintre regulile dreptului de la Haga este de a proteja victimele conflictului, in timp ce efectul unora dintre regulile dreptului de la Geneva este de a limita actiunile pe care beligerantii le pot intreprinde pe durata ostilitatilor. Odata cu adoptarea Protocoalelor Aditionale din 1977, care imbina ambele ramuri ale DIU, aceasta distinctie a pastrat doar o valoare istorica si didactica.


Principiile si regulile esentiale ale dreptului umanitar

Dreptul umanitar se bazeaza pe distinctia dintre combatanti si necombatanti si dintre bunurile civile si obiectivele militare.
Umanitatea si necesitatea militara, nevoia de a pastra echilibrul dintre imperativele umanitatii, pe de o parte, si necesitatile militare si de securitate, pe de alta parte.
Prevenirea suferintei inutile. Dreptul partilor implicate in conflict de a alege metodele si mijloacele de razboi nu este nelimitat, iar beligerantii nu au voie sa provoace suferinta si distrugere depasind proportia impusa de scopul razboiului, care consta in slabirea sau distrugerea potentialului militar al inamicului.
Proportionalitatea urmareste realizarea unui echilibru intre doua interese divergente, unul impus de considerentele necesitatii militare si celalalt de cerintele umanitatii, conform carora drepturile si interdictiile nu sunt niciodata absolute.


REGULI ESENTIALE

CICR a formulat sapte reguli care sintetizeaza esenta dreptului international umanitar. Ele nu au autoritatea unui instrument juridic international si, in nici un caz, nu sunt destinate sa inlocuiasca tratatele aflate in vigoare.

1. Persoanele care nu iau sau nu mai iau parte la ostilitati au dreptul de a le fi respectate viata si integritatea fizica si psihica. Asemenea persoane trebuie, in orice imprejurari, sa fie protejate si tratate cu umanitate, fara nici o distinctie defavorabila, oricare ar fi aceasta.

2. Este interzisa uciderea sau ranirea unui adversar care se preda sau care nu mai poate lua parte la lupta.

3. Bolnavii si ranitii trebuie sa fie adunati si ingrijiti de catre acea parte la conflict care ii are in puterea sa. Personalul medical, cladirile, transporturile si echipamentele medicale trebuie sa fie crutate. Crucea rosie sau semiluna rosie pe fond alb este semnul care protejeaza asemenea bunuri sau persoane si ele trebuie sa fie respectate.

4. Combatantii capturati si civilii care se gasesc sub autoritatea partii adverse au dreptul de a le fi respectate viata, demnitatea, drepturile personale si convingerile politice, religioase sau de alta natura. Ei trebuie sa fie protejati impotriva actelor de violenta sau de razbunare. Ei au dreptul de a schimba vesti cu familiile lor si de a primi ajutor.

5. Orice persoana trebuie sa se bucure de garantiile judiciare fundamentale si nimeni nu poate fi tras la raspundere pentru un act pe care nu l-a comis. Nimeni nu poate fi supus torturii fizice sau psihice, pedepselor sau altor tratamente corporale degradante.

6. Nici una dintre partile implicate in conflict sau membrii fortelor lor armate nu au un drept nelimitat de a alege mijloacele sau metodele de razboi. Este interzisa folosirea armelor sau a metodelor de razboi care pot cauza pierderi inutile sau suferinta excesiva.

7. Partile implicate in conflict trebuie sa faca in permanenta distinctie intre populatia civila si combatanti, astfel incat sa crute populatia si proprietatea civile. Nici populatia civila, in ansamblul sau, si nici civilii, luati separat, nu pot fi atacati. Atacurile trebuie sa fie indreptate doar impotriva obiectivelor militare.

 

baza pregatire valea ierii crucea rosie cluj

Doneaza pentru centrul de prim ajutor

doneaza 20% din impozitul pe profit datorat

Ultimele Comunicate de Presă

Membru


Ultimele Actiuni

Telefon Unic de Urgenta

Galerie Foto

megasesso